Primaria Pascani

Economia

Din cele mai vechi timpuri locuitorii din acest sector al Siretului se ocupau cu agricultura şi creşterea animalelor. Nici declararea ca târg 1825-1835 şi nici construirea căii ferate şi a Atelierelor C.F.R. la 1869 nu au transformat caracterul rural al Paşcanilor, care se menţine până la începutul secolului al XX-lea.

Dacă în trecut municipiul Paşcani era cunoscut ca un oraş preponderent industrial, schimbările economico-sociale din societatea românească, determinate de tranziţia la economia de piaţă, s-au făcut simţite şi aici, existând după 1989 un declin în acest domeniu. Unele întreprinderi de tradiţie pentru această zonă s-au închis sau şi-au restrâns activitatea, au apărut firme noi, dinamice şi moderne, care au obiecte de activitate în acord cu cerinţele pieţei. Comerţul a luat amploare, devenind foarte activ: materiale de construcţii, echipamente industriale, perdele şi materiale textile, produse de panificaţie, produse agroalimentare, produse nealimentare, etc.

Se poate considera că au crescut interrelaţiile dintre oraş şi localităţile rurale din administrativul municipiului Paşcani. Pe de o parte, satele componente continuă să furnizeze produse agricole către piaţa oraşului, pe de altă parte, prezenţa slabă a activităţilor de prelucrare locale determină o deplasare continuă spre oraş, care asigură cea mai parte a mărfurilor alimentare şi nealimentare necesare consumului populaţiei.

Serviciile de telecomunicaţii sunt asigurate atât de instalaţii de telecomunicaţii fixe cât şi mobile. Serviciile publice sunt asigurate de operatorul naţional ROMTELECOM.

Ramură de tradiţie, rămâne o ocupaţie importantă a locuitorilor, chiar şi după transformarea localităţii în centru urban. În momentul de faţă suprafaţa agricolă este de 5.274 ha. Din suprafaţa totală a teritoriului administrativ de 6.028 ha, 754 ha reprezintă intravilanul. Structura fondului funciar este următoarea: suprafaţa totală a fondului funciar 5.274 ha, din care: arabil – 4.041 ha, fâneţe şi păşuni – 1.196 ha, vii şi livezi – 47 ha, teren neagricol – 1.563 ha.

În zona Paşcani, în funcţie de structura culturilor agricole, se cultivă: grâu, orz, orzoaică, ovăz, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, fasole, mazăre, cartofi, legume.

Zootehnia cuprinde efective de bovine, ovine, porcine, prin care se furnizează carne, lapte, ouă, lână. Cea mai mare parte a animalelor este furnizată de gospodăriile individuale.

Patrimoniul forestier se întinde în cea mai mare parte în jurul Paşcanilor; doar câteva pâlcuri de păduri de luncă din Valea Siretului se află în arealul propriu-zis al oraşului. Pădurea Paşcanilor este administrată de către Ocolul Silvic Paşcani, care cuprinde pădurile de la: Boureni, Soci, Brăteşti, Moţca, Valea Seacă, Tătăruşi, Sireţel, Vascani Ruginoasa, Mirceşti şi Lunca Siretului, precum şi cele din raza oraşului

Societăţile comerciale specializate, cu capital de stat şi privat, efectuează către populaţie un important volum de prestări; ponderea cea mai mare o au serviciile cu caracter industrial, servicii de telecomunicaţii, de transport, întreţinere şi reparaţii autovehicule, servicii de Internet, servicii de poştă şi curierat, servicii financiare, culturale, sport şi altele.

Astfel, există două oficii poştale, doi furnizori de telefonie fixă, 7 bănci, o cooperativă de credit, o unitate CEC, 9 societăţi de asigurări, 2 mari furnizori de servicii Internet, o televiziune prin cablu, 4 staţii PECO, spălătorii auto, service-uri auto, etc.

Unul din principalii factori care au dus la dezvoltarea oraşului Paşcani a fost poziţia geografică, la intersecţia unor mari drumuri comerciale care legau Europa Nordică cu Orientul Apropiat precum şi Europa Centrală de Răsăritul Europei. Prin reţeaua rutieră şi traseele de cale ferată, municipiul Paşcani are legături directe pentru transporturile de călători şi mărfuri cu oraşul Iaşi, capitala judeţului, cu oraşul Tg. Neamţ spre vest, cu oraşul Suceava spre nord, cu Bucureşti, capitala tării spre sud.

Arhive lunare